Factoring – o finanțare flexibilă pentru persoane juridice

Factoring – o finanțare flexibilă pentru persoane juridice

de | 3 ian., 2023 | Financiar

Ce înseamnă factoring? Această opțiune de finanțare facturi este, din păcate, destul de restrâns cunoscută de mediul IMM din România, în ciuda avantajelor pe care le are.

Contractul de factoring reprezintă un contract comercial încheiat între un IFN, denumit Factor și o Societate Comercială, denumită Aderent. Prin servicii de factoring, Aderentul, în vederea recuperării valorii facturilor – înainte de scadență – le va ceda Factorului, în schimbul unui comision factoring, stabilit în baza unui contract. Cu alte cuvinte, factoringul este un mod flexibil și rapid de îmbunătățire a fluxului de numerar și de furnizare a capitalului de care firma ta are nevoie. Cum? Prin finanțarea (scontarea) facturilor.

„Practic, orice micro-companie sau antreprenor care deţine creanţe ce urmează a fi încasate la termen, pentru produse ori servicii furnizate, le poate finanţa oricând pe parcursul perioadei de scadenţă”, explică colegii noștri din departamentul financiar credit.ro.

Factoring IFN. Ce avantaje are și pentru cine?

Un contract de factoring aduce aderentului mai multe avantaje, dintre care pot fi enumerate:

  • Eliminarea riscurilor de neîncasare a creanțelor, prin preluarea riscului de neplată către factor
  • Îmbunătățirea cashflow-ului
  • Uiți de grijile cu privire la încasarea facturilor și te poți concentra pe dezvoltarea afacerii tale
  • Finanțare rapidă – în cel mult 24 de ore încasezi valoarea creanțelor, minus comisionul de factoring

Pentru această opțiune de finanțare flexibilă și rapidă se pretează următoarele persoane juridice:

  • IMM uri
  • Companii nou înființate, dar cu relații comerciale stabile
  • Companii în curs de dezvoltare, cu un trend ascendent al afacerii
  • Afaceri care au termene mari de plată și au nevoie urgent de numerar
  • Persoane juridice cu acces insuficient la alte surse de finanțare

Factoring, în România. Tot mai popular, pe fondul creșterii termenelor de plată a facturilor

În 2019, piața de factoring din România a depășit 5 miliarde de euro. Cifra indică o creștere a utilizării acestei metode de finanțare. La nivel european, factoringul ocupă, încă de acum un deceniu, un procent de 71,56% – din totalul pieţei mondiale.

În țara noastră, această opțiune de finanțare și-a câștigat popularitatea pe creșterii termenelor de plată, în rândul companiilor. În prezent, potrivit statisticilor, s-a ajuns la o medie de 125 de zile pentru colectarea creanțelor în rândul firmelor mici.

„Clienții care apelează la factoring sunt atât antreprenori aflați la început de drum, cât și IMM-uri medii, ori companii care activează în zona de construcții, mărfuri, intermedieri în comerț și producători. Chiar dacă în ultima perioadă factoringul a început a fi tot mai folosit, este în continuare un subiect tabu, în ciuda faptului că este unul dintre cele mai ușoare de obținut finanțări, într-o criză de lichidități”, mai spun consultanții credit.ro.

Ce este o Scrisoare de Garanție Bancară, când și cum să o folosești

Ce este o Scrisoare de Garanție Bancară, când și cum să o folosești

de | 30 dec., 2022 | Financiar

Scrisoare de garanție bancară, sinonime: garanție de bună execuție, scrisoare de bonitate, garanție de bună plată.

Ce faci când ai o afacere care își desfășoară activitatea având la bază derularea unor contracte comerciale, dar duci lipsă de lichidități și trebuie să le oferi partenerilor un angajament ferm de plată și să îi asiguri, astfel, că vei respecta condițiile agreate? Apelezi la o scrisoare de garanție bancară.

„O scrisoare de garanție bancară este utilă atunci când ai nevoie ca banca să confirme dacă, la data solicitării de plată a unui furnizor, compania ta nu are alte lichidități. Totodată, banca se va angaja să plătească respectivului beneficiar suma de bani stabilită, în cazul în care tu nu vei reuși acest lucru. Vei construi, astfel, o relație puternică cu partenerii de afaceri.”, explică un consultant financiar.

O scrisoare de garanție bancară ajută însă mai mult

Tot mai popular în țara noastră, acest instrument financiar vine la pachet cu mai multe beneficii, fiind de mai multe tipuri și pretabilă în diverse situații:

  • Garanție de participare la licitații. „În cazul licitațiilor, trebuie știut că organizatorul licitației va solicita un anumit procent din valoarea ofertei. În aceste condiții, dorește să se asigure că ofertantul își va indeplini sarcinile contractuale, și nu își va modifica sau retrage oferta înainte de finalizarea licitației”, spun specialiștii în credite nebancare.
  • Scrisoarea de garanție pentru taxele vamale și alte creanțe bugetare – acoperă obligația de plată a taxelor vamale și a altor taxe și comisioane datorate, aferente importurilor de bunuri.
  • Scrisoare de garanție de bună execuție – garantează plata unei sume, determinată ca procent din valoarea unui contract, în cazul neîndeplinirii obligațiilor din document.
  • Scrisoare de garanție pentru restituire avans – acoperă obligația de a restitui, în cazul neexecutării unui contract, avansul plătit de client.
  • Scrisoare de garanție de plată – acoperă obligația de plată din cadrul contractelor. Ca avantaje, oferă capacitatea de a negocia termene de plată mai mari sau costuri mai reduse ale produselor/serviciilor.

Cum poți obține o Scrisoare de Garantie

Scrisorile de garanție bancară sunt emise la solicitare, atât de către bănci, cât și de către IFN -uri. Pentru obținerea uneia, este necesară îndeplinirea unor condiții și oferirea unor garanții – cum ar fi ipotecă imobiliară rang 1.

Scrisoare de garanție bancară, legislație

Potrivit Universul Juridic, Scrisoarea de garanție bancară, ca instrument de plată, este reglementată în noul Cod civil, Cartea a V-a – Despre obligații, Titlul X – Garanții personale, Capitolul III – Garanții autonome – art. 2321.

 (1) Scrisoarea de garanție este angajamentul irevocabil și necondiționat prin care o persoană, denumită emitent, se obligă, la solicitarea unei persoane denumită ordonator, în considerarea unui raport obligațional preexistent, dar independent de acesta, să plătească o sumă de bani unei terțe persoane, denumită beneficiar în conformitate cu termenii angajamentului asumat.
(2) Angajamentul astfel asumat se execută la prima și simpla cerere a beneficiarului, dacă prin textul scrisorii de garanție nu se prevede astfel.
(3) Emitentul nu poate opune beneficiarului excepțiile întemeiate pe raportul obligațional preexistent angajamentului asumat prin scrisoarea de garanție și nu poate fi ținut să plătească în caz de abuz sau de fraudă vădită.
(4) Emitentul care a efectuat plata are drept de regres împotriva ordonatorului scrisorii de garanție.
(5) În lipsa unei convenții contrare, scrisoarea de garanție nu este transmisibilă odată cu transmiterea drepturilor și /sau obligațiilor din raportul obligațional preexistent.
(6) Beneficiarul poate transmite dreptul de a solicita plata în cadrul scrisorii de garanție, dacă în textul acesteia s-a prevăzut în mod expres.
(7) Dacă în textul scrisorii de garanție nu se prevede altfel, aceasta produce efecte de la data emiterii ei și își încetează de drept valabilitatea la expirarea termenului stipulat, independent de remiterea originalului scrisorii de garanție

Tot ce trebuie să știi despre procedură înregistrare contabilă Scrisoare de Garanție Bancară

de | 30 dec., 2022 | Financiar

Când considerai că tocmai scăpasei de o grijă și le arătasei partenerilor tăi de afaceri un angajament ferm de plată, asigurându-i că vei respecta condițiile agreate, ajungi într-un alt punct de blocaj: înregistrarea contabilă pentru Scrisoarea de Garanție Bancară.

Scrisoarea de garanție bancară, sau SGB, cum este denumită în mediul bancar și de afaceri, este reglementată în noul Cod civil, Cartea a V-a – Despre obligații, Titlul X – Garanții personale, Capitolul III – Garanții autonome – art. 2321.

O Scrisoare de garanție este angajamentul irevocabil și necondiționat prin care o persoană, denumită emitent, se obligă, la solicitarea unei persoane denumită ordonator, în considerarea unui raport obligațional preexistent, dar independent de acesta, să plătească o sumă de bani unei terțe persoane, denumită beneficiar în conformitate cu termenii angajamentului asumat.

Dar cum se înregistrează contabil SGB?

Îți vom spune asta, arătând tot către un text de lege. Potrivit pct. 354 alin. 1-2 din Reglementarile contabile aprobate prin OMFP 1802/2014, drepturile și obligațiile, între care și angajamentele (cum ar fi giruri, garanții, cauțiuni) acordate sau primite în relațiile cu terții, care nu pot fi integrate în activele și datoriile entității, se înregistrează în conturi din afara bilanțului contabil.

„Cu ajutorul contului 801 – angajamente acordate – se ține o evidență a angajamentelor pe care entitățile le acordă (giruri, garanții…), reflectând astfel eventualele datorii față de terți. Cu ajutorul contului 802 – angajamente primite – se ține o evidență a angajamentelor pe care entitatea le-a primit, contul reflectând eventualele creanțe față de terți, prin aceste angajamente”, explică colegii noștri din departamentul financiar.

De ce se procedează astfel?

Înregistrarea contabilă SGB se face în conturi din afara bilanțului contabil, întrucât asumarea sau primirea unei garanții nu implică o intrare sau o ieșire de numerar, sau nașterea unei creanțe care să schimbe patrimoniul unei Societăți Comerciale.

Scrisoare de garanție cu cash colateral. Cum se înregistrează contabil aceasta?

Situația stă însă altfel dacă discutăm despre scrisori de garanție cu cash colateral. Astfel, la momentul prestării serviciilor / executării lucrărilor, trebuie înscrisă pe factură întreaga valoare și să colecteze TVA-ul aferent. Indiferent de înțelegerea dintre părți, scrisoarea de bună execuție nu influențează sumele, și nici modalitatea de decontare a garanției (neîncasare, încasare într-un cont blocat, încasare cu emitere SGB).

„La momentul expirării perioadei de garanție sau încasării efective a acesteia, nu se pune problema refacturării în plus a garanției”, mai spun consultanții financiari de la infotva.manager.ro/articole/legislatie/scrisoare-de-garantie-cu-cash-colateral-care-sunt-inregistrarile-contabile-corecte-13757.html, care ne oferă un exemplu concret pentru înregistrare contabilă scrisoare de garanție cu cash colateral:

– facturare lucrari executate
4111 „Clienti” = %
704 „Venituri din servicii prestate”
4427 „TVA colectata”
– inregistrarea garantiei constituite prin neincasare
2678 „Alte creante imobilizate” = 4111 „Clienti”
– constituire provizion pentru cheltuielile legate de garantia acordata clientilor
6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele” = 1512 „Provizioane pentru garantii acordate clientilor”
– constituirea depozitului cash colateral din contul curent
581 „Viramente interne” = 5121 „Conturi la banci in lei”/anal. A
5121 „Conturi la banci in lei”/anal. C = 581 „Viramente interne”
– incasarea garantiei de la client in contul curent
5121 „Conturi la banci in lei”/anal. A = 2678 „Alte creante imobilizate”
– inregistrarea scrisorii de garantie bancara cu cash colateral
Debit cont 8011 „Giruri si garantii acordate”
Inregistrarea contabila 8011 = 2678 nu este posibila deoarece pentru conturile din grupa 80 „Conturi in afara bilantului” se foloseste metoda de inregistrare in partida simpla, conform careia inregistrarile se fac in debitul si creditul unui singur cont, fara folosirea de conturi corespondente.
– stingerea provizionului la sfârsitul perioadei de garantie
1512 „Provizioane pentru garantii acordate clientilor” = 7812 „Venituri din provizioane”
– incetarea valabilitatii scrisorii de garantie

Credit cont 8011 „Giruri si garantii acordate”.

Sperăm că toate aceste informații cu privire la înregistrarea contabilă a scrisorilor de garanție te-au ajutat să înțelegi ce ai de făcut, în cazul în care vei alege acest instrument financiar pentru afacerea ta.

Și nu uita: îți stăm oricând la dispoziție cu informații și servicii potrivite nevoilor tale. Trebuie doar să ne contactezi!

Ce este operatiunea de Sale & Lease Back

de | 8 iul., 2020 | Financiar

Operațiunea de Sale & Lease Back se remarcă prin vânzarea unui activ pe termen lung și de închiriere a aceluiași activ în regim de leasing contabilizată în funcție de clauzele contractului de leasing.

Leaseback-ul presupune efectuarea concomitentă a două operațiuni:

  • prima – este cea de vânzare a bunurilor deținute de un proprietar vânzător către o firmă de leasing, în schimbul obținerii unei sume de bani (a unui împrumut);
  • a doua – este cea de obținere înapoi a imobilizărilor de către proprietarul inițial, însă printr-un contract de leasing (financiar sau operațional) – printr-o finanțare -, plătind finanțatorului / locatorului ratele aferente (de fapt, ce-a de-a două operațiune reprezintă modalitatea de rambursare a ratelor aferente împrumutului, sub formă unui contract de leasing financiar sau sub formă unui contract de leasing operațional)

Înregistrarea în contabilitate a operațiunilor de leaseback se face în funcție de tipul contractului de leasing, astfel:

  • în cazul leasingului financiar, tranzacția de leaseback este considerată un mijloc prin care locatorul acordă o finanțare locatarului, activul având rol de garanție. În această situație, entitatea beneficiara a finanțării nu va recunoaște în contabilitate operațiunea de vânzare a activului, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile de recunoaștere a veniturilor. Activul rămâne în continuare înregistrat în contabilitate la valoarea existentă anterior operațiunii de leasing financiar, cu regimul de amortizare aferent.
  • în cazul leasingului operațional, tranzacția de leaseback presupune în prima etapă o tranzacție de vânzare-cumpărare și apoi una de închiriere a aceluiași activ. În această situație, entitatea vânzătoare înregistrează o tranzacție de vânzare cu reflectarea în contabilitate a sumelor încasate sau de încasat și apoi preluarea în regim de leasing operațional a activului vândut. În ambele situații, entitățile contractante vor prezenta în notele explicative la situațiile financiare anuale, informații referitoare la operațiunile derulate.

Din punctul de vedere al Standardelor Internaționale de Raportare Financiară, operațiunile de leaseback sunt reglementate de IAS 17 ,,Contracte de leasing”. Astfel, conform acestor reglementări internaționale, o tranzacție de vânzare și de leaseback implică vânzarea unui bun de către vânzător și închirierea aceluiași bun în regim de leasing. Plățile de leasing și prețul de vânzare sunt, de obicei, interdependente, întrucât sunt negociate împreună.

În România din punctul de vedere al reglementărilor contabile naționale (Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.752/2005, cu modificările și completările ulterioare) pentru astfel de operațiuni de leaseback derulate prin contracte de leasing financiar nu se recunoaște niciun fel de venit din vânzarea activului, singurele operațiuni contabile înregistrate fiind cele legate de finanțare și de derulare a contractului de leasing financiar.

Împrumuturi nebancare cu garanție imobiliară, păreri ale consultanților financiari

Împrumuturi nebancare cu garanție imobiliară, păreri ale consultanților financiari

de | 13 nov., 2019 | Financiar

Împrumuturile nebancare pentru persoane juridice au un caracter diferit, întrucât se impun alte reguli de creditare față de persoanele fizice. Cu toate acestea, în ultima perioadă au devenit tot mai populare în rândul celor aflați în căutarea unei finanțări pentru realizarea sau dezvoltarea afacerii lor. Și, pentru a veni în întâmpinarea acestei nevoi din piață, IFN-urile și-au dezvoltat diverse soluții de creditare, cum ar fi împrumuturi cu garanție imobiliară.

Credit cu ipoteca – finanțare persoane juridice?

Ofertele din România de finanțări persoane juridice au devenit tot mai maleabile, fiind acceptate diverse garanții – de la mașini la imobiliare. De departe cea mai populară, accesibilă și aleasă este opțiunea de credit cu ipoteca – pe case, vile, terenuri, spații comerciale și chiar de producție. Prin intermediul ei, IMM-urile și persoanele juridice pot obține împrumuturi nebancare de până la 5.000.000 lei, în cel mult 24 de ore.

Împrumuturi nebancare cu garanție imobiliară, păreri ale consultanților financiari

Persoanelor juridice care doresc contractarea unui împrumut cu ipoteca li se recomandă solicitarea unui credit în moneda în care își desfășoară afacerea. Din punct de vedere al obținerii împrumutului, avantajul pe care un IFN îl aduce este faptul că dobânda nu se calculează după indicele ROBOR, ceea ce se traduce în stabilitate, pe toată durata contractuală.

„Știi cât plătești pe tot parcursul rambursării împrumutului. Dobânda nu va fluctua, vei avea control total asupra afacerii tale, din punct de vedere financiar”, mărturisesc consultanții financiari.

Cum obții un credit cu garanție imobiliară persoane juridice?

Prin credit.ro, site-ul oficial al IFN Împrumut S.A., mediul de business este ajutat cu finanțări online, ce pot fi obținute rapid, în maximum 24 de ore. Mai mult, cei interesați sunt informați în doar 10 minute dacă aplicația lor pentru un credit nebancar este validă.

Creditul cu garanție imobiliară se adresează, în primul rând, Societăților Comerciale care au nevoie de finanțarea activității curente.

„Este un împrumut cu rate lunare egale sau bullet (după caz, solicitanții pot achita lunar doar dobânda, iar la finalul perioadei contractuale, creditul principal). Perioada pe care se poate realiza contractul de împrumut cu garanție imobiliară este, în cazul credit.ro, de 3 – 36 luni, desigur cu posibilitate de prelungire”, mai spun consultanții.

Obținerea unui credit cu garanție imobiliară depinde doar de două aspecte: prezentarea actelor de identificare ale Societății (CUI, Act Constitutiv), respectiv documentelor privind garanțiile propuse – ipotecă imobiliară rang 1 asupra imobilelor de tip apartamente, case, terenuri, spații comerciale sau industriale.

„Dintre cele mai importante avantaje, este faptul că nu se fac verificări în biroul de credit. Astfel, acest împrumut nebancar este potrivit și pentru restanțieri”.

Ai nevoie de un credit nebancar? Ia legătura cu echipa credit.ro și te vom ajuta să obții un credit cu garanție imobiliară. Chiar astăzi!

Scontare de facturi sau factoring?

de | 13 nov., 2019 | Financiar

Scontare de facturi sau factoring? Ce instrument financiar este mai bun pentru afacerea ta? Pentru că la o primă vedere atât scontarea de facturi, cât și factoringul au același scop – anume preluarea de bancă a unei creanțe care nu a fost plătită, cu dobândă și comision, până ce aceasta se va stinge, vom încerca în cele ce urmează să explicităm cum poți face cea mai bună alegere pentru afacerea ta.

Scontare de facturi sau factoring? Ambele sunt un foarte bun ajutor pentru firmele mici și mijlocii cu probleme de încasare. Diferența dintre ele apare când vine vorba de asumarea riscului de neîncasare. Apoi, în aplicabilitatea pe care o au: fiecare se potrivește unui anume tip de activități comerciale.

Pentru scontare, instituția care preia creditul în urma unei dobânzi sau a unui comision poate restitui documentul de încasare firmei care solicită scontarea.

„Concret, firma X merge la bancă să sconteze o factură neplătită. Instituția decontează creanța și preia ea datoria față de firma Y. După ce trece perioada emisă pentru plată, Y nu poate plăti factura. În acest caz, banca poate solicita firmei X banii înapoi și să preia aceasta, din nou, datoria”, explică un consultant financiar.

Pentru factoring lucrurile stau însă diferit: Instituția care preia creditul, în urma unei taxe de factoring, nu mai poate restitui creanța solicitantului.

„Astfel, banca devine instutiția creditoare a datornicului și, după perioada emisă de factură, în caz de neplată, va fi singura răspunzătoare”, adaugă specialistul.

Factoring versus scontare. Deosebiri

Exemplul de mai sus nu este însă singura deosebire dintre cele două instrumente de plată:

  • Scontarea este o operațiune ce poartă excusiv asupra efectelor de comerț (cambii, bilete la ordin) sau a titlurilor reprezentative de mărfuri, iar factoringul are ca obiect tansmiterea unor creanțe izvorâte din contracte. Cel din urmă poartă, ca regulă, asupra facturilor.
  • În cazul scontării efectelor de comerț, când trasul nu plătește, posesorul va păstra dreptul de regres împotriva obligaților anteriori (trăgători, giranți, avaliști). În schimb, în cazul unui factoring fără regres, factorul nu se poate întoarce împotriva altei persoane decât debitorul cedat.
  • Pentru factoring, debitorul cedat trebuie să fie notificat cu privire la faptul că se poate elibera valabil, plătind în mâna factorului. În schimb, în cazul scontării nu este necesară această notificare.

Sperăm că am reușit să aducem lămuriri cu privire la aceste două instrumente de plată și care se potrivește mai bine deblocării facturilor neplătite, pentru afacerea ta.

Scontare de facturi sau factoring?  Ia legătura cu specialiștii credit.ro și te vom ajuta să finanțezi evoluția business-ului tău!